Cu ochii deschişi
privesc prin perdea
şi văd în ceruri
un "el" şi o "ea"!
El străluceşte puternic,
ea tristă, se întoarce
şi se-ascunde prin nori,
apărînd o întreabă:
"de ce vrei să zbori?"
"nu aş zbura!", dar mi-e teamă de clipa
cînd va fi iar zi.
dacă mâine noapte
nu te-aş mai găsi?
"Iubito nu îţi fie teamă!"
sunt aici...şi rămîn
alături de tine m-aprind şi mă sting.
Tu eşti steaua lîngă care eu vreau
să privesc,
spre pământul ce-l au
cei ce ştiu să admire
o noapte albastră,
.......
aşa cum o fac şi eu...
privind prin fereastră!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu